De-a lungul perioadelor istorice, în Occident, arta florala s-a concentrat pe aranjamente florale bogate. Spre deosebire de acestea, arta orientală a accentuat linia, simplitatea, simbolismul şi poziţionarea corectă a plantelor. Stilul oriental de aranjamente a influenţat dezvoltarea artei aranjamentelor florale. Stilurile de artă florală din China cât şi din Japonia urmează filosofii ale naturii asemănatoare.
INFLUENŢA CHINEZĂ
Deşi stilul chinezesc al aranjamentelor florale este mai puţin stilizat şi mai puţin recunoscut şi studiat, în comparaţie cu stilul japonez, el e totuşi o formă respectată de artă care a avut mari influenţe asupra stilului japonez. Vechiul stil japonez de design e repectat pentru folosirea într-un număr mic de flori şi crenguţe interesante. Acest stil rafinat de design, e preluat în Japonia, odată cu buddhismul, şi dezvoltat la rang de artă florală.
Aranjamentele florale vechi includeau un element vertical şi utlizarea mai multor elemente delicate, plasate într-o poziţie orizontală în aranjamente.
Apariţia globală a designului din China reflectă natura în abundanţa ei luxurioasă, prin eleganţa materialelor, a plantelor şi a vaselor.
Stilul de design floral din China poate fi uşor asociat cu ideile pentru aranjamentele de artă florală profesionistă. Intrebuinţarea crenguţelor şi a florilor împreună, într-un vas decorativ, aceasta reprezintă o zugravire elegantă a naturii.
INFLUENŢA JAPONEZĂ
Adoptată din secolul al VI-lea din China, arta florala japoneză se cufundă în tradiţie şi simbolism. Spre deosebire de stilul chinezesc, care e foarte stilizat, şi care aderă la reguli stricte de construcţie. Timp de câteva decenii, aranjarea florilor a dobândit statutul de artă florală. Chiar şi în zilele noastre, designul floral încorporează elemente de design şi stil japonez în aranjamentele florale. Influenţa japoneză a contribuit în multe feluri la dezvoltarea stilurilor americane şi vestice de design floral.
În general, florile tăiate şi accesoriile din material sunt folosite în aranjamente pentru a reprezenta natura. Utilizarea florilor şi a plantelor a fost practicată întâi ca parte a sărbătorii religioase (decorarea altarelor ca ofrande simbolice). Apoi, aranjarea florilor a devenit o artă importanta şi a devenit tot mai populara (a fost numita tokonoma, o nişă în care atârnă un aranjament floral aparea ca şi formă de artă).
Cuvântul “ikebana” (a da viaţă florilor”) e în general interpretat ca artă a aranjamentelor florale japoneze. Multe şcoli au avut influenţe asupra stilului floral al ikebanei.
În general, designul infatiseaza trei mari linii sau elemente. Variaţiile de înălţime şi loc ale celor trei elemente sunt stabilite independent unele faţă de celelalte.
Din punct de vedere vizual, trei tipuri de forme formează un triunghi asimetric.
Accentul e pus pe adâncime. Materialul constituit de plante e poziţionat tridimensional pentru a ieşi în evidenţă. Simplitatea şi spaţiile negative (despre acestea am mai amintit aici) sunt importante în înfaţişarea celor 3 elemente. Designul obişnuit e privit ca fundamental. Pentru aceasta, fiecare floare, frunză sau crenguţă e potrivită pentru a arăta cât mai bine, şi fiecare floare, e îndreptată înspre înălţime, ca şi cum încă ar mai creşte.
Arajamentele florale japoneze pot fi împărţite în trei grupe :
1. Cele clasice, sau cu stil formal
2. Cele naturaliste, sau cu stil informal
3. Cele abstracte sau freestyle
De-a lungul perioadelor istorice, în Occident, arta florala s-a concentrat pe aranjamente florale bogate. Spre deosebire de acestea, arta orientală a accentuat linia, simplitatea, simbolismul şi poziţionarea corectă a plantelor. Stilul oriental de aranjamente a influenţat dezvoltarea artei aranjamentelor florale. Stilurile de artă florală din China cât şi din Japonia urmează filosofii ale naturii asemănatoare.
INFLUENŢA CHINEZĂ
Deşi stilul chinezesc al aranjamentelor florale este mai puţin stilizat şi mai puţin recunoscut şi studiat, în comparaţie cu stilul japonez, el e totuşi o formă respectată de artă care a avut mari influenţe asupra stilului japonez. Vechiul stil japonez de design e repectat pentru folosirea într-un număr mic de flori şi crenguţe interesante. Acest stil rafinat de design, e preluat în Japonia, odată cu buddhismul, şi dezvoltat la rang de artă florală.
Aranjamentele florale vechi includeau un element vertical şi utlizarea mai multor elemente delicate, plasate într-o poziţie orizontală în aranjamente.
Apariţia globală a designului din China reflectă natura în abundanţa ei luxurioasă, prin eleganţa materialelor, a plantelor şi a vaselor.
Stilul de design floral din China poate fi uşor asociat cu ideile pentru aranjamentele de artă florală profesionistă. Intrebuinţarea crenguţelor şi a florilor împreună, într-un vas decorativ, aceasta reprezintă o zugravire elegantă a naturii.
INFLUENŢA JAPONEZĂ
Adoptată din secolul al VI-lea din China, arta florala japoneză se cufundă în tradiţie şi simbolism. Spre deosebire de stilul chinezesc, care e foarte stilizat, şi care aderă la reguli stricte de construcţie. Timp de câteva decenii, aranjarea florilor a dobândit statutul de artă florală. Chiar şi în zilele noastre, designul floral încorporează elemente de design şi stil japonez în aranjamentele florale. Influenţa japoneză a contribuit în multe feluri la dezvoltarea stilurilor americane şi vestice de design floral.
În general, florile tăiate şi accesoriile din material sunt folosite în aranjamente pentru a reprezenta natura. Utilizarea florilor şi a plantelor a fost practicată întâi ca parte a sărbătorii religioase (decorarea altarelor ca ofrande simbolice). Apoi, aranjarea florilor a devenit o artă importanta şi a devenit tot mai populara (a fost numita tokonoma, o nişă în care atârnă un aranjament floral aparea ca şi formă de artă).
Cuvântul “ikebana” (a da viaţă florilor”) e în general interpretat ca artă a aranjamentelor florale japoneze. Multe şcoli au avut influenţe asupra stilului floral al ikebanei.
În general, designul infatiseaza trei mari linii sau elemente. Variaţiile de înălţime şi loc ale celor trei elemente sunt stabilite independent unele faţă de celelalte.
Din punct de vedere vizual, trei tipuri de forme formează un triunghi asimetric.
Accentul e pus pe adâncime. Materialul constituit de plante e poziţionat tridimensional pentru a ieşi în evidenţă. Simplitatea şi spaţiile negative (despre acestea am mai amintit aici) sunt importante în înfaţişarea celor 3 elemente. Designul obişnuit e privit ca fundamental. Pentru aceasta, fiecare floare, frunză sau crenguţă e potrivită pentru a arăta cât mai bine, şi fiecare floare, e îndreptată înspre înălţime, ca şi cum încă ar mai creşte.
Arajamentele florale japoneze pot fi împărţite în trei grupe :
1. Cele clasice, sau cu stil formal
2. Cele naturaliste, sau cu stil informal
3. Cele abstracte sau freestyle
